Duble #20

- Esti nebun?
- Vrei sa-ti raspund sau sa-ti confirm?

...................................

- Daca am inceta sa ne mai masuram muschii
Si am incepe sa-i folosim.
Atunci n-am face ceva neaparat deosebit.
Dar macar ne-am ridica in picioare.
Si-am sta neobositi.

...................................

- Muzica e singurul loc unde sufletul raguseste zambind.
Si omul il asculta.

...................................

Un fel de "dupa 20 de..."  duble. Va urma. Pentru ca stiu ca ma vor urma.

Stapani

Iti striga aport. Si te rostogolesti de lumea-ti pare un vis din care te-ai trezit brusc.

El e stapan si ea sta-pana dimineata cu ochii in tavan nestiind ce sa-i spuna.

Atunci cand va ajunge acasa.

E papusa care si-a cusut regrete din ac si ata. Cu nodul pe dinauntru.

Imi vand votul

Imi vand votul. Si pun stampila liber. Mai incolo.

Nu pot sa sorb cuvinte de parca ar fi fripte, nu pot strange maini de parca as strange flori.

Pentru ca noi putem, voi puteti si ei put. Pot alege sa nu aleg, uneori.

Cocoase si cocoloase

Gandeste asa.

Buzele sunt ca palmele. Separate dar nu despartite.

Cand tragi aer in piept uiti sa mai spui ceva.
Imi plac oamenii care respira liberi.

Tacuti, dar nu in tacere.

Buzele sunt ca palmele. Fara ele, ai respira rece.
Invelesc linistea asa cum iti place sa dormi cu plapuma facuta cocolos pana la gat si cand e vara.

Companie, stai

Mi-e dor de mine de parca ai fi disparut si m-ai fi luat

Si stau precum un scaun fara masa cu vesela imprastiata
Asa cum s-au spart stropii de un geam.

Nu ma pot indoi s-o strang, am picioare nu si genunchi.
Iar talpile ma dor de la drumuri in calcaiele pe unde m-ai carat tot stramb.

Si acum stau tintit precum un scaun fara masa,
Atent ca un soldat cu-n gand. Cineva sa ma tranteasca.
Sa ma culc curand.

Duble #19

- Despre ce alegi sa scrii:
Lucruri mari in sentimente mici sau lucruri mici in sentimente mari.
.....................

- Extreme:
Cand foarte putini mai ridica fie si un deget, foarte importanti ridica direct palma sau pumnul. Forta sta in privire, fie ca ai falca rosie sau palma rosie.
.....................

- Sunt doua tipuri de de extremisti: cei convinsi si cei convingatori.
.....................

- Sunt etape in care lumea imi pare simpla.
Sunt etape in care, simplu, lumea nu imi mai apare.
.....................

- Cand scriu, caut sa-mi ascund urmele. De aceea unele randuri par fara radacini.
.....................

- Un necunoscut a scris aici.
Citeste textul nu persoana. Asa macar doar o parte te va minti.
Esti aici sa te joci sau sa te antrenezi? Alege.

"Nu-ti voi spune pe nume pentru ca nu conteaza. Aici cititul e ca o joaca. Pana cand cineva te va intrerupe sa pleci la masa. Da peste cap cuvintele de parca ar fi pastile de digestie"

Fuga prin na-Mall

E asta o tara frumoasa? Raspunsul meu ar aduce galceava si intre tamplele mele. Dar raspunsul meu reflecta actiunea mea, nu a celor din jurul meu.

Noi deschidem Mall-uri pentru ca sunt profitabile, dar cand un strain va veni in Bucuresti tot un "Car cu Bere" ar vrea sa vada, nu KFC. Noi deschidem fashion shop-uri cu preturi mai piperate ca mancarea chinezeasca, dar nu putem face spoturi de promovare cu ele.

Ce sa promovam? Avem un Mall pe care nu-l poti vedea cap-coada nici in 6 ore de plimbare-alergata, iar centrul sau de atractie este un munte artificial. Cu siguranta altii au inventat megastructuri comerciale mai mari, mai spectaculoase, mai atractive.

Noi nu putem promova nimic nu pentru ca nu e nimic, ci pentru ca nu stim nimic din ce e. Sau macar din ce a mai ramas. Si asa ne abandonam intre noi. Umbrim ce e bun si ce ar putea fi bun ca sa ne lamentam in asa zisele "romanisme". Cuvantul pe care oamenii l-au inventat ca sa nu miste un deget, dar ca sa-si miste si muste limba de furie si revolta.

Spune-mi si mie: cu ce e mai responsabil un om care semnaleaza toate mizeriile "romanesti" - traficul mai greu ca sangele unui bolnav de diabet, injuraturile din spatele unui autobuz si conversatiile enervant de galagioase, randurile acordeon de oameni care stau sa-si plateasca taxele anuale, libidinismul din metrou, chipsurile si fasaitul sticlelor de Cola in timpul pieselor de teatru - in timp ce isi dezgroapa masina de zapada in parcare aruncand totul pe masina vecina a vecinului?

Societatea-mall nu se promoveaza, e doar o alternativa. Doar ca am uitat a cui alternativa. Ce e rau, nu schimbam, doar taxam.

Ca niste perceptori constiinciosi si lenesi.

La Multi Ani, Romania. Cand faci cinste? De ziua ei, Romania face cinste la Mall.

Comanda la taxi

Cand soferul de pe taxi e orb
Nu poate sta la volan. Logic.

Cand vrei sa pleci din tara si nu ai pe unde. Revoltator.

Cand drumul de pe autostrada pana in centru dureaza mai putin ca prefacerea boabelor de porumb in floricele cu cascaval si sare. Anormal.

Cand radioul nu inceteaza sa mai puna muzica proasta sau aceeasi melodie din ora in ora. Acelasi lucru.

Cand trecerile de pietoni vor fi pe diagonala ca lumea sa traverseze drept. Sigur.

Cand toate semafoarele vor sta pe rosu. Cine nu se va opri?

Singurul care merge e soferul orb.
Iar el sta pe taxi, deci nu poate sta la volan.

Acolo muzica se poate schimba singura, ca generatiile emo evoluate din eprubetele unui copil uitat in laboratorul de chimie.

Si frecventele se schimba singure si haotic, din cauza zgomotului de seminte sparte, baloane suflate printre buze si claxoanele masinilor cu prea multi cai putere ca toate triburile indiene pana sa fie anihilate de mancarea de la "Mec"

Asa e orasul asta. Doarme asa de tare incat ne tine in picioare.

Iar oamenii traverseaza in diagonala pe treceri drepte de pietoni. Numai cainii au drumul lor direct pe verde.

Si radioul isi pierde semnalul atunci cand prin statie curge vreo comanda.

Si se mai prinde un post pirat undeva printre blocuri. In functie de zona, dai de Vijelie sau de Tudor Gheorghe. Indiferent, dedicatiile vor fi pentru un "Petrica, la multi ani si nu uita ca dau de baut diseara. Adu tu casetofonul. Aduc eu casetele"

Cand soferul de pe taxi e orb
Nu poate sta la volan. Logic.

Si cine sta in calea orbului? Noi.
Si privirile a doi inspaimantati de pe bancheta din spatele masinii lui. Logic.

- "Sunteti comanda? Pe unde vreti s-o luam?"
- "Pe scurtatura"

Graba e sportul celor care n-au centura. Sportul unde nu ai nevoie de antrenament.

Idei constructive

Pentru cele cateva cuvinte de mai jos as fi consultat un student la arhitectura, dar e prea ocupat cu cei aproape 6 ani de scoala care nu o sa-i aduca decat un job in daramarea gheretelor din noul sector 7 al Bucurestiului. Asta pentru ca cei mai mari arhitecti si consultanti urbani sunt inca pete ascultatoare de partid. Traiasca doctrina.

- "Anunt important! In curand, pentru a face traficul din preajma pasajului de la Baneasa mai fluid, Guvernul a alocat fonduri pentru a construi un pasaj sub pasaj. Succesul este garantat!"

Sau sa spun ca succesurile sunt garantate? (Un pur exemplu ca limba uneori nu bate dintii) Sa nu fiu si eu un mare rau, oricum T.B. (nu T.n.B.) seamana cu un fost capitan de barca de pescuit si se comporta de parca singura flota care a disparut este cea din jocul scolarilor loviti de prea multe greve, "Vaporasele"

De partea cealalta, muncitorii santierului 666 din complexul "Cash & Carry, we carry all your cash, alianta pentru o directie de bun simt a Romaniei", s-au adunat si striga in cor: "Invingem impreuna". Adica imparteala se face pe maini bune si foarte, dar foarte, multe. Iar armonia se perfecteaza intr-un faimos si curat 69. Un Yin si Yang al modernizarii.

Nu demult, in Sibiu, la muzeul Brukenthal, printre cele peste 6000 de picturi aflate acolo, am descoperit ca pictorii se vopseau reciproc pe panze. Un fel de punem mana de la mana si... o dam pe "ce incepe cu P, se termina cu ULA si are par", asa cum o zice foarte frumos si filmul. Ce faceau ei intre ei atunci, acum a devenit doar un link exchange pe bloguri.

Cam asa se maseaza totusi reciproc si gasca aventurierilor revolutionari in tara in care pasajele cartilor erotice au o aprofundare mai mare ca cele stradale.

Oricum, vom ramane in urma acestor zile senine pline de idei senile cu rezultatul jocului bolnav de cuvinte din capul celor care nu au vazut filmul cu sintagma de mai sus si nu au nici imaginatie cat pentru a anima un brad artificial de Craciun.

Si vom mai ramane si cu sfanta declinare imposibila a cuvantului "buzunare":
Eu buzun-am, Tu buzun-ai, El buzunare, Noi buzun-avem, Voi buzun-aveti, Ei buzun-au. Dar cine are? Cine a prea-buzunarit.

Idiotii

Idiotii care asculta idioti care canta ceea ce idiotii scriu sunt preferatii mei.
Idiotii au ceva special, sunt singurii ametiti fara sa stea la inaltime. Si nu au frica, au doar incertitudini.

Idiotii spun lucruri inteligente, dar nu le inteleg. Desteptii le inteleg, dar nu le aplica din orgoliu, masculin sau nu. Inteligentii le aplica, dar nu le iese nimic pentru ca le interpreteaza prea mult. Si idiotii invata din greselile lor. Asa ca nu mai repeta prima inteligenta rostita, oricum o uita repede. Cauta alta. Idioata si aia.

Idiotii iubesc jocurile de cuvinte. De fapt, adora orice fel de joc. Ei cauta un rezultat simplu, sa zambeasca tamp. Si vor pleca acasa mai idioti decat au venit. Dar mai zambitori.

Idiotii sunt simpatici. Ei nu rad de idiotii lor si, da, si ei sunt asezati pe ranguri. Iar idiotul lor sef va avea mereu bratele cele mai lungi, ca sa ii poata lua in brate pe toti. Inca nu am inteles daca asta e un criteriu de numire in functie. Cinicii il vor compara doar cu o maimuta.

Idiotii sunt in noi si printre noi, noi, descendentii maimutelor. Cei mai idioti sunt idiotii care se dau destepti. Un fel de blonde vopsite care se imbata din bere fara alcool.

Idiotii au dreptate. Doar ca suntem prea idioti ca sa-i credem.

Nu te supara ca scriu intortocheat. Supara-te ca nu iti faci timp sa citesti mai mult de 20 de secunde. In general.